Situat εn ▐ara BΓrsei, la poalele muntelui TΓmpa (960 m), ora║ul are un aspect de amfiteatru ale cπrui trepte sunt constituite de mun■ii ║i colinele din jur. Bra║ovul ║i εmprejurimile sale beneficiazπ de un cadru natural deosebit: parcul botanic de pe TΓmpa, äPoiana narciselorö, εnspre ora║ul Fπgπra║, ora║ul vecin Codlea, renumit pentru serele lui de flori.
Aspectul de cetate medievalπ, una din cele mai importante ale Transilvaniei, foarte bine pπstrat, constituie farmecul ora║ului. Cavalerii teutoni, veni■i la εnceputul secolului al XIII-lea la ini■iativa regelui Andrei II pentru a εntπri regiunea orientalπ a regatului ungar, l-au numit äKronstadtö, ora║ul coroanei. De-a lungul Evului mediu, locuitorii Bra║ovului, organiza■i εn corpora■ii dupπ modelul tΓrgurilor germane, au ║tiut sπ ob■inπ din partea voievozilor Valahiei avantaje comerciale care sπ le asigure bunπstarea. Proximitatea castelului Bran, post vamal εntre Transilvania ║i Muntenia, le-a permis sπ controleze schimburile comerciale ║i sπ se apere εmpotriva atacurilor otomanilor. Ora║ul a pπstrat numeroase edificii religioase ║i laice din secolele XIII-XVIII, εn special εn cartierul cetπ■ii fortificate Schei. Ora║ul are o veche tradi■ie εn domeniul εnvπ■πmΓntului ║i al tipografiei. Prima ║coalπ a fost deschisπ εncπ din 1388 pe lΓngπ Biserica Neagrπ. Sub impulsul marilor umani║ti Johannes Honterus (1498-1549) ║i cronicarul Coresi (1510-1581), Bra║ovul a devenit un important centru de εnvπ■πmΓnt εn limbile romΓnπ ║i germanπ, dotat cu o bogatπ bibliotecπ ║colarπ ║i cu o tipografie. ╬ntr-una dintre cele mai frumoase clπdiri medievale ale ora║ului, Casa Sfatului, care dateazπ din secolul al XV-lea, voievodul Mihai Viteazul a convocat εn 1600 Dieta Transilvaniei, εnainte de a se εndrepta spre Moldova εn vederea realizπrii unirii celor trei ■πri romΓne.
Ocupa■ia austriacπ, εncepΓnd din 1699, a marcat arhitectura ora║ului printr-o serie de frumoase clπdiri de stil baroc.
